Samoil Vîlcu

PDL îşi doreşte ca Legea asistenţei sociale să fie adoptată prin procedură parlamentară, dar dacă acest lucru nu va fi posibil şi, consultând Constiuţia, pentru a vedea care poate fi procedura de adoptare a ei, se va trece la asumarea răspunderii.

Subliniez faptul că Opoziţia a depus amendamente la această lege, acestea au fost acceptate, dar acum nu mai vrea să discute, pur şi simplu au blocat mecanismul parlamentar, bineînţeles prin intermediul preşedintelui Senatului. Această lege este esenţială pentru România, dar pentru Opoziţie nu contează, tot ce fac ei este să încurce totul, în loc de a face ceva constructiv.

Noi ne dorim să trecem legea prin procedură parlamentară, ea a trecut prin adoptare tacită la Senat, termenul fiind 3 noiembrie, iar acum va intra în dezbaterea Comisiilor din Camera Deputaţilor. Dacă acest lucru nu va fi posibil, deşi cred că interesul naţional va fi primordial şi vom putea adopta rapid această lege, va trebui să apelăm şi la varianta pe care Constituţia ne-o permite, cea a asumării.

Învăţământul trebuie să fie prioritatea noastră, a tuturor. Reforma demarată în acest domeniu cuprinde şi universităţile. Noul an universitar, chiar în condiţiile în care a început cu mai puţini studenţi va aduce schimbări importante. O mai bună organizare şi o stabilire ierarhică a valorilor sunt premise ale anului universitar. Instituţiile de învăţământ superior sunt împărţite în cele trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică, precum şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Mai mult, locurile la doctorat şi masterat au fost date numai după clasificarea universităţilor, dar această procedură ar putea fi îmbunătăţită. Pentru un control riguros al diplomelor a fost introdus un Registru Matricol Unic al Universităţilor din România ce va permite înregistrarea tuturor studenţilor din universităţile de stat şi particulare.

Toate aceste modificări, dar şi altele, sunt menite să aducă performanţă în învăţământul universitar, un sistem extrem de important al vieţii noastre, un sistem educaţional ce trebuie modernizat şi mai ales adaptat timpului în care trăim. Eu cred că noile prevederi legislative nu încearcă decât să facă ordine în învăţământul superior, cu efecte cât se poate de vizibile în calitatea procesului de învăţământ.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuarea reformei în învăţământ este prioritatea cu care trebuie să plecăm la drum în acest nou an şcolar 2011-2012. Reforma învăţământului înseamnă schimbare în structură şi conţinut. Avem o lege bună cu principii corecte, iar primii paşi s-au făcut: clasificarea universităţilor şi bacalaureatul. Clasa politică nu trebuie să influenţeze negativ reforma acestui sistem.

Dacă suntem corecţi trebuie să recunoaştem că pentru rezultatele de la bacalaureatul din acest an purtăm cu toţii o povară, toată clasa politică ce s-a perindat la guvernare după 1990. Este un semnal de alarmă pentru cadrele didactice, elevi şi părinţi care au obligaţia să arate mai mult interes pentru educaţia şcolară. Sistemul educaţional trebuie adaptat la schimbările produse în noile generaţii de copii. Copiii au înţeles greşit că importantă este doar obţinerea unei diplome şi poate uneori nu printr-o modalitate corectă. Am cultivat în copii mentalitatea că trebuie să urmeze cursurile unui liceu, deşi noi aveam tradiţie a şcolilor de meserii, iar după bacalaureat prea puţini au şi cunoştinţe practice, ceea ce face aproape imposibil să mai găseşti oameni competenţi în meserii uzuale. Nu mai putem arunca vina unii asupra altora, dar putem face eforturi toţi ca reforma în educaţie să continue. Bacalaureatul din acest an a fost un punct zero în ceea ce priveşte învăţământul românesc. Clasificarea universităţilor este un alt lucru bun în această reformă. Potrivit Legii educaţiei naţionale, universităţile vor fi clasificate în funcţie de trei elemente: universităţi centrate pe educaţie; universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică, sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Acest lucru va face ca banii să meargă către universităţile care fac cu adevărat performanţă, iar elevii şi părinţii vor şti ce să aleagă la finalizarea liceului în cunoştinţă de cauză. Acest nou an şcolar are, conform celor care gestionează sistemul de învăţământ, o serie de obiective care, consider eu, vor duce la creşterea calităţii actului educaţional: reducerea absenteismului şcolar, deopotrivă al elevilor cât şi al cadrelor didactice, îmbunătăţirea competenţelor de lectură, transformarea evaluării într-un instrument standardizat cu scopul de orientare şi optimizare a învăţării.

O altă schimbare majoră îi vizează pe elevii care încep anul acesta clasa a V-a şi care vor avea un ciclu gimnazial de cinci ani, până în clasa a IX-a. La sfârşitul acestei perioade ei vor susţine evaluarea naţională, care va avea cinci probe, respectiv şase pentru minorităţi. De asemenea, elevii care în acest an şcolar intră în clasa a VIII-a vor susţine la sfârşitul liceului examenul de bacalaureat de tip nou. Toate aceste schimbări, cred eu sunt paşi importanţi în reforma sistemului de învăţământ românesc, iar clasa politică are responsabilitatea prezentului, dar şi a viitorului României, pentru că noi adulţii purtăm responsabilitatea totală asupra educaţiei copiilor.

Vă mulţumesc.

Samoil Vîlcu

Deputat PDL

Judeţul Vâlcea poate deveni o destinaţie turistică viabilă dacă eforturile noastre comune, autorităţi centrale şi locale vor fi orientate în acest sens. Conform informaţiilor oficiale, Eparhia Râmnicului, atestată documentar în anul 1503, este, după Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, a doua eparhie din ţară ca număr de lăcaşe sfinte. Numeroasele aşezăminte monahale ctitorite în judeţul Vâlcea au făcut să fie cunoscut încă din vechime şi sub numele de „Ţinutul Sfânt al Mânăstirilor”.

În judeţul Vâlcea se găsesc 23 de mânăstiri şi schituri, adevărate monumente istorice care pot ajuta la valorificarea potenţialului turistic al acestei zone. Valorificarea turistică a mânăstirilor şi schiturilor vâlcene se poate face şi prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces, iar acest lucru este posibil doar cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Unele drumuri judeţene către aşezămintele monahale vâlcene s-au modernizat, dar, aş dori să ştiu, doamnă ministru, dacă este posibilă finanţarea altor investiţii care să ducă la creşterea gradului de acces şi mobilitate către mânăstirile din zonă, iar astfel să crească contribuţia turismului la dezvoltarea regiunii şi creşterea atractivităţii turistice a zonei.